MoveLibrary: Inteligența artificială intră în bibliotecile românești

La finalul lunii septembrie 2026, un nou proiect lansat la București își propune să aducă inteligența artificială (AI) în bibliotecile din România. Inițiativa, denumită MoveLibrary, este coordonată de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) și reunește biblioteci și instituții academice pentru a crea un cadru comun de utilizare a tehnologiilor AI în activitatea de bibliotecă. Deși nu aduce imediat o aplicație pentru public, proiectul deschide calea către modernizarea serviciilor oferite cititorilor.

Ce este MoveLibrary și cine sunt partenerii

MoveLibrary este un proiect inițiat de AOSR împreună cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița și Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. La demers participă și instituții de cercetare și învățământ superior: Universitatea Politehnica din București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și Academia de Studii Economice din București.

Obiectivul principal al proiectului este crearea unui cadru de colaborare în care bibliotecile să poată face schimb de idei, experiențe, proceduri și exemple concrete de utilizare a inteligenței artificiale. Strategia rezultată va ghida introducerea acestor instrumente în activitatea curentă a bibliotecilor, astfel încât modernizarea să fie coerentă și responsabilă.

Cum poate ajuta AI-ul într-o bibliotecă

Deși pentru mulți inteligența artificială se rezumă la chatboți, în domeniul bibliotecilor aplicațiile pot fi mult mai variate. Experiențele internaționale oferă câteva direcții posibile:

• Transcrierea automată a înregistrărilor audio – convertirea interviurilor, prelegerilor sau a altor materiale sonore în text căutabil.
• Identificarea informațiilor din colecții – recunoașterea de entități (nume, locuri, evenimente) în documente scanate sau digitale.
• Sprijin în catalogare – generarea automată de metadate, clasificarea documentelor sau atribuirea de subiecte.
• Îmbunătățirea căutării – algoritmi care înțeleg intenția utilizatorului și oferă rezultate mai relevante.

Un exemplu des citat este cel al Bibliotecii Congresului din Statele Unite, care a experimentat cu transcrierea înregistrărilor audio și cu extragerea de informații din colecții. Aceste exemple nu sunt însă funcții anunțate oficial pentru MoveLibrary, ci doar direcții posibile. Pentru un student, un profesor sau un pasionat de istorie, avantajul ar putea fi accesul mai simplu la materiale care altfel rămân greu de descoperit într-o colecție amplă.

Provocări și precauții

Adoptarea inteligenței artificiale în biblioteci vine cu o serie de provocări. În primul rând, acuratețea rezultatelor este esențială: o descriere greșită sau o transcriere inexactă poate conduce cititorul spre concluzii eronate. De aceea, specialiștii trebuie să rămână implicați în verificarea rezultatelor generate de AI. Viteza tehnologiei are valoare doar dacă informațiile oferite sunt de încredere.

În al doilea rând, utilizarea colecțiilor digitale ridică probleme legate de drepturile de autor. Cărțile, imaginile și documentele digitalizate sunt protejate, iar bibliotecile trebuie să respecte drepturile creatorilor atunci când folosesc AI pentru a procesa aceste materiale. Protejarea patrimoniului cultural și respectarea legislației sunt aspecte centrale ale modernizării.

Ce înseamnă pentru cititorii din România și Europa

Pentru utilizatorii din România, proiectul MoveLibrary reprezintă un pas spre digitalizarea și modernizarea bibliotecilor publice și universitare. Într-o eră în care tot mai multe resurse sunt disponibile online, bibliotecile trebuie să ofere instrumente eficiente de descoperire a informației. AI poate contribui la reducerea timpului necesar pentru găsirea unui document, la accesibilizarea colecțiilor vechi și la crearea de noi servicii pentru cercetare și educație.

La nivel european, inițiativa se aliniază tendințelor de digitalizare a patrimoniului cultural. Uniunea Europeană promovează, prin programe precum Europeana, accesul deschis la colecțiile digitale și utilizarea tehnologiilor avansate pentru conservarea și diseminarea culturii. Proiecte precum MoveLibrary pot contribui la creșterea vizibilității patrimoniului românesc în spațiul digital european.

Ce urmează

Deocamdată, MoveLibrary nu lansează o aplicație pe care cititorii să o poată instala imediat și nici un serviciu AI disponibil simultan în toate bibliotecile participante. Primul pas constă în stabilirea instrumentelor utile și a modalităților responsabile de introducere a acestora. Publicul va observa schimbările treptat, pe măsură ce bibliotecile vor adopta noile tehnologii.

În perioada următoare, partenerii proiectului vor lucra la definirea strategiei și la identificarea celor mai potrivite soluții AI pentru nevoile specifice ale bibliotecilor românești. Succesul demersului va depinde de implicarea specialiștilor, de respectarea cadrului legal și de adaptarea la realitățile locale.

Pentru cititorii din România, MoveLibrary este un semnal că bibliotecile se îndreaptă spre un viitor digital, în care accesul la cunoaștere devine mai rapid și mai intuitiv, fără a pierde din vedere acuratețea și respectul pentru patrimoniu.