ROeID vizează 5 milioane de utilizatori până în 2028

Platforma guvernamentală de identitate digitală ROeID ar putea deveni un instrument de autentificare și semnare electronică utilizat pe scară largă, nu doar în relația cu statul, ci și cu băncile sau notariatele. Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, Bogdan Dumitru, a declarat într-un interviu pentru Economedia că obiectivul este de a ajunge la 5 milioane de utilizatori până în 2028. Declarațiile vin după ce platforma a fost testată indirect la lansarea serviciului eSănătateaMea, care a generat blocaje și întârzieri în validarea conturilor.

Ce este ROeID și cum funcționează

ROeID este o platformă de identitate digitală dezvoltată de statul român, care permite cetățenilor să se autentifice electronic în mod securizat pentru a accesa servicii publice online. Practic, utilizatorul își poate crea o identitate digitală verificată, pe care o poate folosi ulterior pentru a se loga în diverse aplicații și site-uri ale instituțiilor, fără a mai introduce date personale de fiecare dată. Platforma este disponibilă prin intermediul unei aplicații mobile sau al unui portal web și se bazează pe standarde europene de securitate.

Spre deosebire de autentificarea clasică prin e-mail și parolă, ROeID oferă un nivel suplimentar de încredere: identitatea utilizatorului este verificată o singură dată, iar apoi autentificarea se face prin mijloace criptografice. Acest lucru reduce riscul de furt de identitate și de acces neautorizat. În plus, ROeID este construit pentru a fi interoperabil cu sistemele similare din Uniunea Europeană, în conformitate cu regulamentul eIDAS, ceea ce înseamnă că, în viitor, ar putea fi recunoscut și în alte state membre.

Obiectivul: 5 milioane de utilizatori până în 2028

Ministrul Bogdan Dumitru a recunoscut că, în prezent, România este „puțin în întârziere” cu adopția, dar că există un plan clar pentru a accelera procesul. Una dintre direcțiile principale este atragerea cât mai multor servicii ale statului să folosească ROeID ca metodă de autentificare. În plus, se intenționează o „mișcare laterală”, adică discuții cu entități private, precum băncile și notariatele, pentru a accepta această identitate digitală.

Scopul declarat este de a ajunge la 5 milioane de utilizatori până în anul 2028. Pentru a pune acest obiectiv în perspectivă, România are aproximativ 19 milioane de locuitori, iar penetrarea internetului este ridicată. Cu toate acestea, adopția serviciilor digitale guvernamentale a fost istoric lentă, din cauza birocrației și a lipsei de încredere. Ministrul consideră că, dacă oamenii văd utilitatea practică a ROeID în contexte de impact – cum ar fi deschiderea unui cont bancar sau semnarea unui act notarial – vor fi motivați să îl folosească.

Extinderea către bănci și notariate

Un element cheie al strategiei este extinderea utilizării ROeID în sectorul privat. Ministrul a menționat explicit discuțiile cu băncile și notariatele, care ar putea accepta identitatea digitală pentru procese precum deschiderea de conturi, contractarea de credite sau autentificarea actelor notariale. Avantajele sunt evidente: reducerea timpului petrecut la ghișeu, eliminarea documentelor pe hârtie și creșterea securității tranzacțiilor.

Pentru bănci, utilizarea unei identități digitale verificate de stat poate reduce riscul de fraudă și poate accelera procesele de onboarding. Pentru notariate, ar putea simplifica verificarea identității părților și ar permite semnarea electronică a documentelor cu valoare legală, dacă se integrează și semnătura electronică calificată. Totuși, implementarea depinde de acordurile comerciale și de adaptarea sistemelor informatice ale acestor instituții.

Problemele de la lansarea eSănătateaMea și lecțiile învățate

La începutul lunii septembrie, lansarea platformei eSănătateaMea, care permite accesul la dosarul electronic de sănătate, a generat un val masiv de cereri de validare a conturilor, inclusiv prin ROeID. Mulți utilizatori au raportat blocaje și întârzieri semnificative. Ministrul a explicat că problema principală a fost legată de faptul că România folosește încă, în mare parte, vechiul format de carte de identitate, care nu are elemente de securitate suficiente pentru verificarea automată a identității.

În aceste cazuri, verificarea trebuie făcută manual de către un operator uman, pentru a preveni frauda și furtul de identitate. Acest proces este lent și poate crea blocaje atunci când volumul de cereri este foarte mare. Soluția pe termen lung este tranziția la noile cărți electronice de identitate (CEI), care includ cip și elemente de securitate avansate, permițând verificarea automată. Ministrul a dat asigurări că se lucrează la scalarea procesului și că vârfurile de cerere pot fi anticipate, alocând resurse suplimentare temporar.

Comparație între cartea de identitate veche și cea electronică:

Caracteristică	Cartea de identitate veche	Cartea electronică de identitate (CEI)
Elemente de securitate	Minime, ușor de falsificat	Cip electronic, holograme, elemente optice variabile
Verificare identitate	Manuală, de către operator	Automată, prin citirea cipului
Timp de procesare	Zile sau săptămâni	Minute

Semnătura electronică și cartea electronică de identitate

ROeID a integrat recent funcționalitatea de semnătură digitală prin intermediul cărții electronice de identitate (CEI), însă aceasta nu este încă o semnătură electronică calificată. O semnătură electronică calificată are aceeași valoare legală ca o semnătură olografă și este recunoscută în întreaga Uniune Europeană. Ministrul a declarat că integrarea completă a semnăturii calificate este un obiectiv în curs, dar că sunt aspecte tehnice care trebuie rezolvate.

Pentru utilizatori, diferența este importantă: cu o semnătură electronică calificată se pot semna contracte, acte notariale și alte documente oficiale fără a fi necesară prezența fizică. Până atunci, semnătura disponibilă prin ROeID poate fi folosită pentru autentificare și pentru semnarea unor documente cu valoare juridică limitată.

Context european și implicații pentru utilizatori

România nu este singura țară care dezvoltă o identitate digitală națională. La nivelul Uniunii Europene, există inițiativa Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet), care urmărește ca fiecare cetățean european să aibă un portofel digital securizat, recunoscut în toate statele membre. ROeID poate fi considerat un pas în această direcție, iar compatibilitatea cu standardele eIDAS este esențială.

Pentru utilizatorii din România, beneficiile potențiale sunt multiple: acces mai simplu la servicii publice, reducerea cozilor la ghișee, posibilitatea de a interacționa cu instituțiile din alte țări europene și un control mai bun asupra datelor personale. Cu toate acestea, succesul depinde de gradul de adopție atât din partea instituțiilor, cât și a cetățenilor.

Ce urmează

În perioada următoare, autoritățile intenționează să continue discuțiile cu băncile și notariatele, să îmbunătățească infrastructura tehnică pentru a face față vârfurilor de cerere și să promoveze utilizarea ROeID în rândul populației. Un alt element important este accelerarea eliberării noilor cărți electronice de identitate, care vor facilita verificarea automată și vor reduce dependența de procesele manuale.

Rămâne de văzut dacă obiectivul de 5 milioane de utilizatori până în 2028 va fi atins. Experiența altor țări arată că adopția identității digitale depinde în mare măsură de utilitatea percepută și de încrederea în sistem. Dacă ROeID devine o opțiune viabilă pentru banking, acte notariale și alte servicii esențiale, este posibil ca românii să îmbrățișeze această tehnologie mai rapid.